luni, 27 octombrie 2008

Scad tirajele de carte dar tendinta e pozitiva spre deosebire de televiziune







Craciun in avanpremiera, la Frankfurt


Editorul de la Tritonic, Bogdan Hrib, ne-a impartasit cate ceva din experienta de la cea mai noua editie a targului de carte de la Frankfurt. Editura se orienteza spre cartea din Spania iar agentiile suedeze sunt cu ochii pe cititorul roman.



E’s : Care e aspectul cel mai frapant al târgului de la Frankfurt de anul acesta ?

Bogdan Hrib : Cel din fiecare an: dimensiunea

E’s : Ce am putea învăţa noi de la ei în materie de organizare de târguri de carte?

BH : În primul rând, târgul de la Frankfurt este exclusiv orientat spre bussiness, pe când cele de la noi din ţară sunt un fel de supermark de carte. E greu de crezut că vom putea muta centrul european al industriei cărţii, dar cred că ultimele ediţii ale celor două târguri româneşti (bookfest şi gaudeaumus) încep să se apropie de calitatea celor europene. Şi mă refer la promovare – atât vizuală în standuri, cât şi cea prin media, cât şi prin practici internaţionale: invitarea de autori străini, organizarea de evenimente complexe de tip mese rotunde sau seminarii.

E’s : Ce ar putea ei învăţa de la noi ?

BH : Nimic. Atunci când te întâlneşti cu editori care aniversează 300 de ani (edicion stock a avut o petrecere pe această temă) sau 400 de ani e greu de crezut că au ceva de învăţat de la noi.

E’s : Cum aţi caracteriza prezenţa românescă de la Frankfurt ?

BH : Din ce în ce mai bună. Anul acesta, pentru prima oară, cred că editorii români au folosit mijlloacele europene pentru a negocia vânzarea autorilor români pe pieţele europene.

E’s : Ce întâlniri interesante şi ce personaje interesante aţi experimentat cu ocazia acestui mare eveniment de carte ?

BH : La fiecare ediţie am ocazia să cunosc noi agenţi sau editori europeni. Două întâlniri au fost deosebite: primul meu contact cu editorii catalani – Barcelona şi întâlnirea cu o agenţie suedeză din Stockholm, extrem de agresivă şi bine informată privind pieţele ţărilor europene. Cunoştea foarte bine nu numai autorii pe care îi reprezenta, dar şi editurile către care încerca să vândă aceşti autori, indiferent dacă ele erau spaniole, maghiare sau româneşti.


E’s : Aţi mai fost, veţi mai merge şi de ce ?

BH : Am fost şi voi mai merge. Pentru că Frankfurt este, pentru 5 zile, capitala mondială a industriei de carte sau, cum spunea un şofer de taxi, într-o dimineaţă noroasă, un crăciun de 5 zile.

E’s : Se simtea criza economica in vreun fel ?

BH : Aparent, toţi vorbeau despre criza economică şi cu toţii – agenţi şi editori – am recunoscut că acest an n-a oferit nicio lovitură, niciun bestseller de senzaţie. Cred, totuşi, că motivele de îngrijorare nu sunt încă fondate şi că, deşi în unele ţări tirajele scad, piaţa de carte îşi va păstra tendinţa usor crescătoare în dauna altor media, ca televiziunile de exemplu.

vineri, 17 octombrie 2008

Inglishmen in Bucharest





&












&




spot de Ogilvy Romania pentru WWF



&






Mustard e o noua agentie de publicitate, agentie care a ajuns la etatea de o luna si un pic.
Un timp Mustard a functionat ca partener strategic si creativ pentru Paprika.
De curand functioneaza si ca agentie independenta, cu cativa clienti ( ca Praktiker, Special Olympics ) si 6 oameni. Printre ei Logan Fisher (foto dreapta), Creative Director la Mustard, cu experienta, tineti-va bine, la McCann Erickson Londra, Fallon London si Naked Communications, Londra. :D. Si, ( sfatul ramane valabil) Gil Lang (foto stanga), Strategic Planner & Business Director la Mustard, cu experienta la Imperial Majesty Cruise Miami si Crispin Porter&Bogusky ( Miami).

Cum Gil era in Miami, am stat de vorba cu Logan, undeva prin Romana, intr-o dupa amiaza de vineri cam ca asta. Despre motivele pentru care a ales Romania ca loc de trait si despre aparitia agentiei Mustard, a mai aparut aici :

http://www.jurnalul.ro/articole/135883/import-creativ--axa-publicitara--miami-londra-bucuresti


Logan ne –a mai spus despre rolul lui de cool-kid si implicarea din postura de consultant/trend-setter in campanii pentru Coca-Cola si Reebok, despre cum a lasat cursurile pentru a fugi in cluburi unde a inceput sa mixeze, despre cum a mixat mai departe designul, fotografia, moda de lux, publicitatea si muzica, si tot asa pana a ajuns in 2003 sa mixeze in cluburuile din Bucuresti. Captivat de atmosfera si de .. oameni, Logan isi deschide in 2006 un atelier de creatie ( named SECTOR 7 ) platforma prin care a putut colaborara cu Romtelecom si Amigo.. Avand conexiuni printre artistii romani de underground, vizual si audio, care intre timp insa s-au mai si afirmat (D J Radoo is one of his favourites), si o perceptie asupra tinerilor, asupra evolutiei modului lor de viata ( life-style cum s-ar zice), perceptiilor si culturii lor ( mai ales a ceea ce se numeste cultura urbana), Logan va miza mult in campaniile pe care le va coordona la Mustard, pe aceste ingrediente.


Aici o parte de dialogul cu Logan, in engleza, pentru ca mix – ul nu dauneaza deloc sanatatii :


E’s : Which is the lesson that you learned at Naked and at Fallon London ?
Logan :Creating the right environment was one thing I learnt at Fallon. Fallon was
my first proper job in advertising, and at that time you couldn't wish to be in a better agency. The energy and culture of the place squeezed the very best out of you. It was like stepping into the ultimate creative place where you just smiled and thought to yourself "YES!". At Naked i learnt that it takes a diverse mix of different people to create something unique. Constantly exploring avenues of communication, taking what was cutting edge and fresh, and giving it a direction.

E’s : Which are the cultural trends in youth culture, in Romania ?
Logan: We're seeing Romanian youth being influenced by trends from outside the country now. You know, you've got the indie thing, the club kids, the
skaters etc. It's interesting how a few things influence like minded people
in different countries to now dress the same way. Before the internet
subcultures were more demographically formed, now strings of events,
individuals, and brand's influences can be felt resonating to like minded
tribes of people all over the world. In London it's just more extreme, it's
louder and busier and you have to morph into a more extreme form to get
noticed/stand out/set yourself apart. The Hipster is a case in point, a
global sub-culture. This is what sub-culture has become. There is no real
underground anymore, it's not allowed time to form into something radically
different before it gets picked up on, and blown wide open.


E’s : Is a romanian brand that you prefer and that you would like to work for ?
Logan :Many romanian brands have now become challenger brands. Mustard would like to work with these companies, offering targeted creative and strategic solutions for them to communicate effectively against the big international players.

joi, 16 octombrie 2008

Honda si miturile castiga aur la Golden Drum






Pentru agentia Cohn&Jansen/Ashley&Holmes solutia vizuala spectaculoasa a adus un premiu de aur, un Golden Drum, in Slovenia, la Portoroz.
Printurile ne arata ca miturile sunt partea de permanentza care isi gaseste forma pretutindeni, chiar si in urbanul contemporan. Cred ca solutia estetica isi are sursa in practica tatuajului raspandita printre motociclisti..Desigur, tratata aici la un nivel superlativ.

Premiul a fost luat in cadrul categoriei : Press
Clientul : InterMotorcycle
Echipa : Andrei Cohn – Creative Director & Art Director, Adrian Dragan – Copywriter si Florin Ghergu – Ilustrator.

luni, 13 octombrie 2008

Golden Drum 2008



Pe scurt, in topul primelor agentii de la Portoroz se afla : Saatchi&Saatchi (locul 3), Leo Burnett&Target (locul 6) si Publicis (locul 10, la egalitate de puncte cu agentia ruseasca Saatchi&Saatchi. In rest, cate un Golden Drum intersant au luat Publicis, Propaganda si 101 Worldwide Romania. 101 Worldwide Romania a mai marcat si cu un Silver Drum luat pentru campania "Power to the people" ( foto )pentru Buget consulting. Agentia Utopium sparge si ea gheatza luand un Golden Silver pentru lucrarea "The Guitar" facuta pentru Radio Transilvania LBM.

Saatchi&Saatchi Romania, in afara de locul al treilea a mai castigat un trofeu special, Golden Drum - Grand Prix, pentru printul "1961 Man" ( brand Procter&Gamble)..

Voi reveni cu alte postari cu mai multe lucrari premiate la Portoroz..Pentru ca premii de aur si argint au mai luat si agentiile care au mai punctat si in alte dati si care au deja vizibilitate precum : Cohn&Jansen, OgilvyOne Advertising, Grey Bucharest, Next Advertising, TBWA/Merlin.

Pana una alta e bine ca sunt agentii noi care confirma afara si agentii care la Golden Drumul de anul acesta au stat intr-un con de umbra ( McCann Ericksson, chiar si Leo Burnett, GMP..)

marți, 2 septembrie 2008

mixuri de la Leo Burnett




Campania lansata ieri de Leo Burnett are o dubla componenta, in functie de cele doua targeturi. Executiile care promoveaza, produse clasice, rebranduite ale comapaniei Strauss si cele care promoveaza produse din cafea pentru tineri. Impreuna, cele doua cmapanii l-au costat pe advertiser in jur de 4 milioane de euro.

Printurile dar mai ales spoturile cu "mixuri", pentru tineri, cred ca vor fi unele din cele mai reusite ale acestui an.

Deocamdata am un spot din cele trei. Incerc sa revin cu restul.

vineri, 8 august 2008

peste 12 minute pe ora, pentru alte forme de publicitate decat spotul

Publicitatea TV poate depãºi limita celor 12 minute pe orã, dacã nu are forma "spotului"

BUCUREªTI, 8 aug (MEDIAFAX) - Publicitatea TV poate depãºi limita de maxim 12 minute pe orã impusã de legislaþia europeanã, dacã nu este difuzatã sub forma "spotului publicitar", ci a telepromovãrii, sponsorizãrii, teleshopping-ului ºi plasãrii de produse, transmite Asociaþia Românã de Comunicaþii Audiovizuale (ARCA).
Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, ARCA citeazã punctul de vedere al Directoratului "Audiovizual, Media, Internet" al Comisiei Europene.
"Oficiali ai Comisiei Europene au precizat recent cã «pentru acele forme de publicitate televizatã de alt tip decât spotul publicitar nu existã nici o limitã de duratã orarã». Celebra regulã «maxim 12 minute pe orã de publicitate» este astfel detronatã din postura de reper absolut ºi nu mai are putere asupra formelor de publicitate care nu întrerup programele ci se integreazã acestora (telepromovarea, teleshopping-ul, sponsorizarea, plasarea de produse)", spune ARCA.
În luna martie, George Chiriþã, directorul Asociaþiei Române de Comunicaþii Audiovizuale (ARCA), a solicitat Comisiei Europene un punct de vedere în raport cu o argumentaþie care susþine existenþa unor excepþii de la limita orarã a celor 12 minute, tezã bazatã pe ideea cã, dacã nu ar exista excepþii, atunci limita de duratã orarã ar deveni, prin cumulare, limitã zilnicã. Totuºi, acest lucru este abrogat de noua Directivã.
"Recent, sub semnãtura domnului Gregory Paulger, directorul Directoratului «Audiovizual, Media, Internet» al Comisiei Europene, a fost transmis punctul de vedere solictat, care confirmã teza amintitã ºi aduce precizãri suplimentare. Astfel, rãspunsul domnului Paulger precizeazã textual cã formele de publicitate care nu au forma spotului publicitar nu se supun unei limite de duratã orarã. Între acestea se numãrã telepromovarea, sponsorizarea, teleshopping-ul ºi plasarea de produse, sau, în general, ceea ce este denumit sub expresia «alte forme de publicitate» (decât spotul publicitar)", spune ARCA.
Asociaþia presupune cã acestã abordare "va deschide calea spre apariþia de noi forme de publicitate non-spot, sub stimulentul nerestricþionãrii duratei lor".
ARCA spune cã precizãrile lui Gregory Paulger sunt fãcute "sub rezerva cã ele reprezintã punctul de vedere al unor departamente ale Comisiei ºi nu angajeazã Comisia Europeanã ca atare". Astfel, numai Curtea Europeanã de Justiþie are competenþa finalã pentru interpretarea dreptului comunitar.
Asociaþia considerã cã scrisoarea lui Gregory Paulger va avea "o maximã importanþã" pentru procesul de transpunere a noii Directive în legislaþia statelor membre ale Uniunii, printre care ºi proiectul noii Legi a audiovizualului, aflat în prezent pe traseul legislativ.
Parlamentul European a adoptat, la sfârºitul lui 2007, Audiovisual Media Services Directive - Directiva privind serviciile media audiovizuale. Noile prevederi legislative, reunite în cadrul Directivei, le actualizeazã pe cele incluse în cadrul Directivei Televiziunea Fãrã Frontiere, adoptatã în 1997, pentru a lua în calcul dezvoltarea tehnologiilor audiovizuale ºi de publicitate. Ele se vor aplica ºi "serviciilor de tip TV", cum ar fi programele TV transmise prin streamuri online, dar nu ºi site-urilor private.
Potrivit noilor reglementãri aprobate de Parlamentul European, pauzele publicitare vor fi autorizate la fiecare 30 minute în timpul filmelor TV, operelor cinematografice ºi al programelor de ºtiri. În programele pentru copii, pauzele comerciale nu sunt permise decât dacã durata emisiunii este mai mare de 30 de minute. Documentul nu prevede reguli de inserare a publicitãþii în programe precum serialele. În plus, directiva prevede cã durata maximã alocatã într-o orã programelor comerciale nu trebuie sã depãºeascã 12 minute.
Audiovisual Media Services Directive cere statelor membre ale UE ºi Comisiei Europene sã încurajeze providerii de servicii media sã dezvolte coduri de conduitã privind publicitatea pentru copii, pentru a se putea evita spoturile publicitare care îi pot afecta pe aceºtia, cum ar fi cele pentru alimentele nesãnãtoase.
România ar trebui sã încheie procesul de digitalizare pânã în 2012, potrivit reglementãrilor europene.
(sursa MEDIAFAX)

marți, 5 august 2008

provocarea CK

interzis dupa repetate discutii, spotul la parfumul “Secret Obsession”, al celor de la Calvin Klein, isi continua o cariera de succes pe site-ul casei de moda. S-ar zice ca decizia autoritatilor nu face decat sa alimenteze curiozitatea amatorilor de secrete si tabuuri. Pentru ca cei de la CK au avut grija sa intituleze noul post de pe site astfel : “ Reclama interzisa cu Eva Mendes”.



Eva a mai aparut goala….intr-o campanie pentru PETA, organizatie ce apara drepturile animalelor. Cu acel prilej actrita cu nume predestinat rostind sloganul : “ Prefer sa merg goala, decat sa port blanuri.” Nimic surprinzator.
cum provocarea este un ingredient de baza al campaniilor duse CK, sunt de amintit si discutiile iscate de campania ce a avut-o ca protagonista in anii 80 pe actrita Brooke Shileds. Iata spotul ce a pus atunci pe jar cenzorii :