Scad tirajele de carte dar tendinta e pozitiva spre deosebire de televiziune

Craciun in avanpremiera, la Frankfurt


Editorul de la Tritonic, Bogdan Hrib, ne-a impartasit cate ceva din experienta de la cea mai noua editie a targului de carte de la Frankfurt. Editura se orienteza spre cartea din Spania iar agentiile suedeze sunt cu ochii pe cititorul roman.



E’s : Care e aspectul cel mai frapant al târgului de la Frankfurt de anul acesta ?

Bogdan Hrib : Cel din fiecare an: dimensiunea

E’s : Ce am putea învăţa noi de la ei în materie de organizare de târguri de carte?

BH : În primul rând, târgul de la Frankfurt este exclusiv orientat spre bussiness, pe când cele de la noi din ţară sunt un fel de supermark de carte. E greu de crezut că vom putea muta centrul european al industriei cărţii, dar cred că ultimele ediţii ale celor două târguri româneşti (bookfest şi gaudeaumus) încep să se apropie de calitatea celor europene. Şi mă refer la promovare – atât vizuală în standuri, cât şi cea prin media, cât şi prin practici internaţionale: invitarea de autori străini, organizarea de evenimente complexe de tip mese rotunde sau seminarii.

E’s : Ce ar putea ei învăţa de la noi ?

BH : Nimic. Atunci când te întâlneşti cu editori care aniversează 300 de ani (edicion stock a avut o petrecere pe această temă) sau 400 de ani e greu de crezut că au ceva de învăţat de la noi.

E’s : Cum aţi caracteriza prezenţa românescă de la Frankfurt ?

BH : Din ce în ce mai bună. Anul acesta, pentru prima oară, cred că editorii români au folosit mijlloacele europene pentru a negocia vânzarea autorilor români pe pieţele europene.

E’s : Ce întâlniri interesante şi ce personaje interesante aţi experimentat cu ocazia acestui mare eveniment de carte ?

BH : La fiecare ediţie am ocazia să cunosc noi agenţi sau editori europeni. Două întâlniri au fost deosebite: primul meu contact cu editorii catalani – Barcelona şi întâlnirea cu o agenţie suedeză din Stockholm, extrem de agresivă şi bine informată privind pieţele ţărilor europene. Cunoştea foarte bine nu numai autorii pe care îi reprezenta, dar şi editurile către care încerca să vândă aceşti autori, indiferent dacă ele erau spaniole, maghiare sau româneşti.


E’s : Aţi mai fost, veţi mai merge şi de ce ?

BH : Am fost şi voi mai merge. Pentru că Frankfurt este, pentru 5 zile, capitala mondială a industriei de carte sau, cum spunea un şofer de taxi, într-o dimineaţă noroasă, un crăciun de 5 zile.

E’s : Se simtea criza economica in vreun fel ?

BH : Aparent, toţi vorbeau despre criza economică şi cu toţii – agenţi şi editori – am recunoscut că acest an n-a oferit nicio lovitură, niciun bestseller de senzaţie. Cred, totuşi, că motivele de îngrijorare nu sunt încă fondate şi că, deşi în unele ţări tirajele scad, piaţa de carte îşi va păstra tendinţa usor crescătoare în dauna altor media, ca televiziunile de exemplu.

Inglishmen in Bucharest

&












&




spot de Ogilvy Romania pentru WWF



&






Mustard e o noua agentie de publicitate, agentie care a ajuns la etatea de o luna si un pic.
Un timp Mustard a functionat ca partener strategic si creativ pentru Paprika.
De curand functioneaza si ca agentie independenta, cu cativa clienti ( ca Praktiker, Special Olympics ) si 6 oameni. Printre ei Logan Fisher (foto dreapta), Creative Director la Mustard, cu experienta, tineti-va bine, la McCann Erickson Londra, Fallon London si Naked Communications, Londra. :D. Si, ( sfatul ramane valabil) Gil Lang (foto stanga), Strategic Planner & Business Director la Mustard, cu experienta la Imperial Majesty Cruise Miami si Crispin Porter&Bogusky ( Miami).

Cum Gil era in Miami, am stat de vorba cu Logan, undeva prin Romana, intr-o dupa amiaza de vineri cam ca asta. Despre motivele pentru care a ales Romania ca loc de trait si despre aparitia agentiei Mustard, a mai aparut aici :

http://www.jurnalul.ro/articole/135883/import-creativ--axa-publicitara--miami-londra-bucuresti


Logan ne –a mai spus despre rolul lui de cool-kid si implicarea din postura de consultant/trend-setter in campanii pentru Coca-Cola si Reebok, despre cum a lasat cursurile pentru a fugi in cluburi unde a inceput sa mixeze, despre cum a mixat mai departe designul, fotografia, moda de lux, publicitatea si muzica, si tot asa pana a ajuns in 2003 sa mixeze in cluburuile din Bucuresti. Captivat de atmosfera si de .. oameni, Logan isi deschide in 2006 un atelier de creatie ( named SECTOR 7 ) platforma prin care a putut colaborara cu Romtelecom si Amigo.. Avand conexiuni printre artistii romani de underground, vizual si audio, care intre timp insa s-au mai si afirmat (D J Radoo is one of his favourites), si o perceptie asupra tinerilor, asupra evolutiei modului lor de viata ( life-style cum s-ar zice), perceptiilor si culturii lor ( mai ales a ceea ce se numeste cultura urbana), Logan va miza mult in campaniile pe care le va coordona la Mustard, pe aceste ingrediente.


Aici o parte de dialogul cu Logan, in engleza, pentru ca mix – ul nu dauneaza deloc sanatatii :


E’s : Which is the lesson that you learned at Naked and at Fallon London ?
Logan :Creating the right environment was one thing I learnt at Fallon. Fallon was
my first proper job in advertising, and at that time you couldn't wish to be in a better agency. The energy and culture of the place squeezed the very best out of you. It was like stepping into the ultimate creative place where you just smiled and thought to yourself "YES!". At Naked i learnt that it takes a diverse mix of different people to create something unique. Constantly exploring avenues of communication, taking what was cutting edge and fresh, and giving it a direction.

E’s : Which are the cultural trends in youth culture, in Romania ?
Logan: We're seeing Romanian youth being influenced by trends from outside the country now. You know, you've got the indie thing, the club kids, the
skaters etc. It's interesting how a few things influence like minded people
in different countries to now dress the same way. Before the internet
subcultures were more demographically formed, now strings of events,
individuals, and brand's influences can be felt resonating to like minded
tribes of people all over the world. In London it's just more extreme, it's
louder and busier and you have to morph into a more extreme form to get
noticed/stand out/set yourself apart. The Hipster is a case in point, a
global sub-culture. This is what sub-culture has become. There is no real
underground anymore, it's not allowed time to form into something radically
different before it gets picked up on, and blown wide open.


E’s : Is a romanian brand that you prefer and that you would like to work for ?
Logan :Many romanian brands have now become challenger brands. Mustard would like to work with these companies, offering targeted creative and strategic solutions for them to communicate effectively against the big international players.

"Mi se potriveste de la A la Z"

Anca Rancea a inceput ca om de presa dupa care a facut pasul pe care multi jurnalisti l-au facut spre lumea comunicarii, mai precis a intrat in PR. A lucrat la Campaign ca redactor, la IQads ca editor si coordonator de evenimente, a fost realizator pentru emisiunea Marca inregistrata si seinor editor la The Marketer.

Din noiembrie 2007 este PR manager la Leo Burnett Group.

Dintr-o discutie cu Anca, am inteles ca optiunea ei pentru Leo a fost cat se poate de neta si ca la baza acestei colaborari a stat acel fel de potrivire (de caracter) care face alegerile usoare pentru ca evidente. Evident, am vrut sa aflu cum si de ce .....


E’s : De ce ai mers la Leo ? Imi spuneai ca le apreciezi cultura organizationala. O poti descrie in cateva cuvinte ?

Anca : Am venit la Leo pentru ca oamenii de aici sunt, mai presus de orice, oameni. Pentru ca este o organizatie care pune pret pe angajati si ii respecta. Pentru ca nimanui nu-i este greu sa spuna, ori de cate ori e cazul, cuvinte precum: felicitari, scuza-ma, multumesc sau bravo. Pentru ca este un loc care nu tolereaza altceva decat the best. Pentru ca am de la cine sa invat. Pentru ca e o atmosfera foarte, foarte misto. Se imbina perfect joaca cu munca. Pentru ca este mediul care mi se potriveste, de la A la Z. Pentru ca cred in ceea ce fac colegii mei aici. Pentru ca e o organizatie foarte activa. Pentru ca este locul in care toata lumea stie foarte bine regulile jocului, dar nimanui nu-i este frica sa le incalce, iesind astfel din tipare.

E’s : Sunt puncte comune cu ceea ce faceai inainte, ca jurnalist ?
Anca : Da. Ma invart practic in acelasi mediu, interactionez cam cu aceiasi oameni, doar ca fostii mei colegi din presa sunt actualii parteneri de comunicare. In continuare trebuie sa fiu la curent cu ce se intampla in industrie, doar ca de aceasta data, obiectivul este altul.

E’s : Cum a fost adaptarea la noul tip de job ?
Anca : Trebuie sa recunosc ca mi-a fost destul de usor sa ma adaptez la noua pozitie, dar asta se datoreaza, in mare masura, sprijinului de care am beneficiat atat din partea managementului, a actualilor colegi, dar si ai fostilor colegi din presa. Conteaza foarte mult sa iti cunosti partenerii de comunicare si sa ai deja o relatie bazata pe incredere cu acestia. Atata timp cat exista respect reciproc si intelegere, orice schimbare este foarte lina.

E’s :Un scurt job description neconventional ?
Anca : J Zambeste mult, frumos si din inima. Gaseste mereu partea plina a paharului. J

E’s : Ce crede Anca Rancea, comunicatorul, despre blogguri ?
Anca : Ca sunt o modalitate foarte misto de a te exprima, o alternativa mult mai liberala. Sunt un instrument extrem de util, dar la fel de imprevizibil. Trec de bariera unei comunicari formale si pot fi mult mai calde. Si mai ales, cred ca necesita mult timp si energie pentru a aduce mereu ceva nou si de interes.

E’s : Ne poti spune cate ceva despre proiectele pe care le-ai avut pana acum la Leo ?
Anca : J Sunt multe de spus si ma tem ca as stirbi din farmecul lor. Sunt abia la inceput si prefer sa vorbesc despre ele cand va fi fost trecut un an. Cand cercul de proiecte va fi complet.

E’s : Acum, ca esti de cealata parte a baricadei, cum vezi munca jurnalistilor? Cum ati colaborat pana acum ?
Anca : Pot vorbi despre foarte multe avantaje pe care le ai cand esti jurnalist. Si mi-a placut sa fiu jurnalist, sa pot scrie despre orice, sa gasec abordari noi, subiecte noi. E misto sa fii impartial si sa stai pe margine ca sa observi ce se intampla..., dar e si mai misto sa intri in joc, mai ales daca echipa e cea castigatoare J.
Am colaborat foarte bine pentru ca am incercat mereu sa le ofer informatiile solicitate in timpul pe care mi l-au pus la dispozitie. Le inteleg foarte bine nevoile pentru ca avem acelasi background, le inteleg modul de lucru si incerc sa-i ajut, sa le fac munca mai usoara. Nu cred ca pana acum avem ce sa ne reprosam unii altora. Ne completam reciproc si avem nevoie unii de altii.

E’s : Iti influenteaza cumva viata personala trecerea la noul job ?
Anca : Da. Venind cu placere la serviciu, sunt mai relaxata si asta se vede si in viata personala. Sunt mai vesela, mai impacata. Chiar daca e vorba de un nou inceput, de un moment in care vrei sa demonstrezi ca iti meriti locul, conteaza foarte mult mediul in care iti petreci marea parte a timpului. Cand pleci zambind de la serviciu, implicit starea de buna dispozitie continua si in timpul liber.

Firesc despre business

In prezent Country Manager la Spin Communication Romania, sucursala a agentiei grecesti cu acelasi nume, Ruxi Florea are in spate o experienta de opt ani, in PR. S-a format si a lucrat in agentii de referinta ca : Vitrina Advertising, Graffiti BBDO, Saatchi&Saatchi Public Relations, Image Promotions si Lowe Public Relations. A lucrat pe proiecte ale Ursus, Toyota, Red Cell /141, Arctic, Coca-Cola, Timisoreana, GSK, Electrolux.






E’s : Ce inseamna, profesional vorbind plecarea ta de la Lowe PR ?

Ruxandra : Am plecat de la Lowe PR, de fapt. Si am facut-o ca sa-mi demonstrez mie si lumii ca pot sa ma descurc si daca sunt lasata singura, fara un grup puternic in spate si fara o echipa care sa sara in ajutor oricand ai nevoie. Am facut un pas inainte, de teama ca daca nu-l voi face, n-o sa mai pot trai in pace cu mine. Mai bine sa incerc decat sa raman pe loc si sa ma intreb “what if”.
Eram curioasa. Curiozitatea m-a manat sa fac si toate schimbarile pe care le-ai vazut mai sus, in cv-ul meu. Sunt oameni care stau 5-6 ani intr-un loc si apoi fac o miscare strategica inteligenta. Eu am fost mereu mai impulsiva. Am facut ce imi venea sa fac si gaseam mai apoi explicatia rationala. Caci, da, ma ghidez de cele mai multe ori dupa instinct. Intr-adevar, cu cat imbatraneamJ ... stiu ca ti se pare o copilarie sa spun asta, dar chiar simt ca au trecut anii. Mai e putin si se fac 10 ani de cand am terminat facultatea! Si stii, azi de dimineata eram la romtelecom, voiam sa cumpar un modem wireless si fata de acolo m-a intrebat daca am 18 ani!!!!:)))) Am inchis paranteza. Asadar, cu cat dobandeam mai multa experienta, ca sa folosesc un eufemism, incercam sa contrabalansez instinctul cu rationalul. Dar cred ca tot cel dintai primeaza!

E’s : De ce ai simtit nevoia sa faci aceasta schimbare ?
Ruxandra : Pentru ca, asa cum spuneam mai sus, ma impinge din spate un suflu bovarian (de la madame bovary a lui flaubert). Asta mi-a spus lucian georgescu cand am vrut sa plec din graffiti. Si am tinut minte, in incercarea de a-(m)i dovedi ca impulsul asta e unul constructiv. Ca e progres. Uitandu-ma acum in urma, cred ca am facut bine ce am facut.

E’s : Ce faci acum la Spin ? Cum ti se pare ? Care este diferenta intre cele doua tipuri de job-uri ( ce ai facut inainte/ ce faci acum )?

Ruxandra : Functia e pompoasa: country manager. Adica manage-uiesc o mica taraJ e ciudat: am plecat dintr-o firma mare, unde eram un om printre altii, o functie relativ mica si acum sunt un om mare intr-o firma mica. Asta schimba totul. Perceptia mea asupra lumii si viceversa. E mai greu decat inainte. Pentru ca, inainte de toate, trebuie sa conving, trebuie sa demonstrez ca pot.
Cea mai importanta schimbare tine de partea administrativa/organizatorica. La Lowe exista un sistem la care trebuia sa aderi. Aici, sistemul trebuie inventat. Din fericire, suntem o firma indeajuns de mica in acest moment incat sa am in vedere nu numai new business si identitate de firma, dar si cash-flow, plati, contabilitate, angajari, evaluari, salarii etc.
Colegii mei din Grecia ma ajuta, imi ofera tot suportul, atat in ceea ce priveste clientii, cat si gestionarea interna.

E’s : Imi poti povesti despre un moment foarte critic in derularea unui proiect, pe care tu si echipa din care faceai parte l-ati avut de depasit ?

Ruxandra : O-ho! Momente critice au fost destule. In toate agentiile pe unde am fost. Primul, insa, cred ca a fost conferinta de presa organizata pentru lansarea unui festival de moda ce se numea East on Catwalk, prin 2000, si care isi propunea sa stranga bani pentru a-I dona mai apoi pentru numaistiu ce cauze nobile. La conferinta asta a venit Catherine Deneuve, care trebuia sa fie ambasadoarea evenimentului, si a asistat neputincioasa la o cearta pur neaosa intre cativa creatori de moda romani. Un haos. A fost momentul in care gandirea pozitiva a lui Radu Florescu mi s-a parut o mana cerasca. El era singurul calm si ne spunea “it’s ok, guys; everything will be just fine.” Si asa a fost pana la urma.
Situatiile de criza sunt momentele in care echipa isi spune cuvantul. Cu cat functioneaza mai bine, ca un tot unitar, cu atat reactia e mai prompta si rezultatul mai bun.

Echipa Spin nu s-a lovit inca de o situatie de acest fel.

E’s : Un moment amuzant sau in care v-ati simtit ca niste invingatori ?

Ruxandra : Sa ma gandesc... Anul trecut, la finalul conferintei de presa ce anunta deschiderea showroom-ului Upground, unul din clientii nostri. Ioana, marketing managerul lor, a venit la mine cu o rama in care erau mai multe poze cu noi si un textulet tare dargut: “draga spin, suntem primul vostru client, iar voi sunteti primul furnizor care ne-a facut fericiti. Va multumim pentru un inceput frumos. Acum stim ca pornim la un drum lung impreuna!” A fost o senzatie extraordinara.


E’s : Cum abordezi din noua pozitie lucrul cu potentialii clienti ?

Ruxandra : In cateva cuvinte:
1. Vreau sa inteleg de ce au nevoie, cum ii pot ajuta. Pun multe intrebari.
2. Imi propun sa cunosc oamenii cat mai bine, sa sparg gheata relatiei client-agentie
3. Sa imbin o solutie strategic corecta cu imginatie
nu in ultimul rand, sa implementam cat mai corect si in deadline ceea ce am agreat